Modificarea poate consta în:
– creşterea în dimensiune: macrodonţie
– reducerea în dimensiune: microdonţie
Ambele forme de modificări dimensionale pot fi generalizate sau localizate.
MICRODONȚIA
Poate fi şi ea izolată la un singur dinte, generalizată, adevărată sau falsă.
a) Forma generalizată adevărată (dimensiuni mai mici de 28mm pentru suma incisivă) este rară şi se întâlneşte în hipofuncţia hipofizei, clinic apărând treme şi diasteme(spații interdentare).
b) Forma generalizată falsă apărea atunci când dinţii sunt de mărime normală (suma incisivilor 28-35mm), dar maxilarele sunt mărite că dimensiune, apărând spaţieri care dau un aspect inestetic.
c) Forma localizată este de obicei unidentară. Se întâlneşte mai frecvent la incisivul lateral superior, molarii de minte şi la dinţii supranumerari. De obicei ultimii dinţi din grupă sunt supuşi modificărilor, mai puţin premolarii secunzi.
Incisivul lateral afectat de microdonţie are o formă de ţăruş, cu feţele aproximale(laterale) convergente spre marginea incizală. Rădăcina sa este mai scurtă. Această microdonţie poate avea cauză genetică. Ca tratament, dintele se remodelează coronar, pentru mărirea dimensiunilor cu proteze unidentare de înveliş sau refacerea dintelui subdimensionat din compozit care reprezintă o variantă minim invazivă, durabilă, rezistentă și fizionomică
